Köztes terek / Spaţii intermediare / Spaces In Between ‒ Nemzetközi konferencia 2019

Știri Köztes terek / Spaţii intermediare / Spaces In Between ‒ Nemzetközi konferencia 2019

5 Noiembrie 2018

Departamentul de Ştiinţe Umane al Facultăţii de Ştiinţe Economice, Socio-Umane şi Inginereşti din Miercurea Ciuc, Universitatea „Sapientia” din municipiul Cluj-Napoca, în colaborare cu Centrul de Cercetare „Confluenţe Interculturale” vă anunţă organizarea conferinţei trilingve cu titlul Köztes terek/ Spaţii intermediare/ Spaces In Between, care se va desfăşura la Miercurea Ciuc, în perioada 26‒27 aprilie 2019.

Termenul de înregistrare: 31 ianuarie 2019.

În ultimele decenii, în special la cumpăna dintre milenii, interferenţele dintre ştiinţele sociale şi cele culturale se conturează din ce în ce mai pregnant. Scopul conferinţei iniţiate de Centrul de Cercetare „Confluenţe Interculturale” al Departamentului de Ştiinţe Umaneîl constituie inventarierea conceptelor, abordărilor care permit aceste interferenţe şi experimentarea posibilităţilor de aplicare a acestora nu numai în cadrul studiilor culturale şi interculturale, ci şi în alte domenii (precum istoria literaturii, teoria literaturii, traductologia, lingvistica aplicată, analiza discursurilor, pragmatica, lingvistica textuală, filmul şi media). Evenimentul care va avea loc între 26‒27 aprilie 2019 îşi propune să aprofundeze tematica trecerii graniţelor dezbătută în cadrul conferinţei anterioare, problematica fiind privită, de data aceasta, din perspectiva spaţiilor intermediare.

Experienţa ontologică a intermediarităţii capătă modalităţi şi forme diferite de abordare în cadrul fenomenelor literare, lingvistice, sociale şi mediale. În contextul actualelor schimbări petrecute în cultura digitală şi globală, conceptul intermediarităţii nu se autodefineşte prin prisma logicii binare, implicând fragmentarismul polurilor, ci, în primul rând, prin intermediul transferului, al interferenţelor, al intersecţiilor, al simultaneităţii şi al convergenţelor.

În locul limitelor gândirii dihotomice, Andrei Pleşu vorbeşte despre spaţiul intermediar: „…spaţiul credinţei, spaţiul unei potenţiale întâlniri între pământ şi cer. În acest interval se mişcă îngerii, urcând şi coborând, pe scara lui Iacob” (Despre îngeri, Humanitas, 2003: 20). În contextul interculturalităţii, experienţa spaţiului intermediar nu se constituie prin opoziţia eu-ceilalţi, ci prin recunoaşterea celuilalt în sine şi a sinelui în celălalt. În studiile postcoloniale, al treilea spaţiu (Homi Bhabha) desemnează acel loc unde se restructurează opoziţiile coloniale, semnificaţiile şi valenţele devin ambivalente, iar formele hibridizării impun spaţii socio-culturale speciale, în care convieţuirea şi comunicarea capătă alte nuanţe.

Relativismul şi plurivalenţa constituirii identităţii sociale, formele intermediarităţii în operele literare, momentele contactelor lingvistice, precum şi simbioza mediilor dovedesc faptul că intermediaritatea reprezintă o experienţă culturală fundamentală, care generează sisteme şi structuri complexe între spaţiile proprii şi cele ale altora, între viaţă şi artă, între realitate şi ficţiune/ lumi virtuale. Această conferinţă propune să ofere un cadru de dezbatere tuturor reflecțiilor, dilemelor, studiilor de caz, sintezelor evaluative şi itinerarelor noi, care se raportează la tematica anunţată.

Aşteptăm cu drag înscrierile şi lucrările Dumneavoastră!

Teme propuse pentru dezbatere:

Tranziţii, reflecţii, probleme ale confluenţelor interculturale;
Procesele constituirii identităţii, culturile periferice, identitatea minoritară;
Formele intermediarităţii în literatura contemporană;
Receptarea, înţelegerea, intermediaritatea în dialog;
Tranziţii metaleptice între ficţiune şi realitate;
Spaţiile comune ale literaturii „înalte”şi ale celei de consum;
Configuraţii spaţiale intermediare: zone de graniţă, heterotopii, non-locuri;
Istoria, spaţiile intermediare ale memoriei istorice;
Confluenţe dintre cultură şi natură, ecocritică;
Specii literare în tranziţie, hibriditatea, heterogenitatea;
Problemele transmiterii culturale şi lingvistice;
Dimensiunile lingvistice ale spaţiilor intermediare;
Translingvistica în comunicare;
Bilingvism, multilingvism şi spaţiile comunicării;
Textualitatea digitală/ virtuală;
Practica uzului lingvistic şi variantele dialectale;
Schimbarea de cod lingvistic şi limbajul hibrid;
Relaţii între arte, intermedialitatea, multimedialitatea.

Comitetul ştiinţific al conferinţei

Prof. univ. dr. Erika BENCE, Universitatea din Novi Sad, Serbia
Prof. univ. dr. Tuomo LAHDELMA, Universitatea din Jyväskylä, Finlanda
Prof. univ. dr. Mircea MARTIN, Preşedintele Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România (ALGCR), România
Conf. univ. dr Ildikó VANČO, Universitatea Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia
Conf. univ. dr Ina VISHOGRADSKA, Universitatea„Sfântul Clement din Ohrida” din Sofia, Bulgaria

Prelegeri plenare

CAIUS DOBRESCU, profesor, Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, scriitor, eseist și critic literar. Principalele preocupări academice:mişcarea de avangardă artistică, literară şi intelectuală şi impactul ei politic; naţionalismul est-european şi balcanic; modernizare politică, instituţională şi culturală în Europa de Est şi Balcani; originile culturale ale terorismului şi ale ideologiilor teroriste; politicile culturale ale Uniunii Europene; crime narratives. Cele mai recente publicații:volum de studii: Plăcerea de a gândi. Moştenirea intelectuală a criticii literare româneşti(1960‐1989), 2014; romane:Praf în ochi, 2017; Moarte în ținutul secuilor, 2017; volum de versuri: Odă liberei întreprinderi, 2009.

Prof. univ. dr. Caius DOBRESCU, Universitatea din Bucureşti

JUDIT NAVRACSICS este profesor universitar la Universitatea Pannon, Veszprém (Ungaria), fondatorul și directorul Școlii doctorale de studii multilingve, în prezent decan al Facultății de Filologie Modernă și Științe Sociale. Este autoarea numeroaselor studii, cărți publicate în limbile maghiară și engleză despre bi- și multilingvism, despre psiholingvistica bilingvismului, despre însușirea limbii a doua și a treia, despre lexiconul mental bilingv. Cele mai importante publicații: 1999, A kétnyelvű gyermek (Copilul bilingv), Budapesta: Corvina; 2007, A kétnyelvű mentális lexikon (Lexiconul mental bilingv), Budapesta: Balassi; 2010, Egyéni kétnyelvűség (Bilingvismul individual), Seghedin, Editura Universității din Seghedin; 2011, Szóaktiváció két nyelven (Activarea cuvintelor în două limbi), Budapesta, Gondolat.

Prof. univ. dr. NAVRACSICS Judit, Universitatea Pannonia, Veszprém

ÁGNES PETHŐ este profesor abilitat al Universității „Sapientia” din municipiul Cluj-Napoca, specialist în domeniul filmului, directorul Departamentului de Media al Facultății de Științe și Arte din Cluj-Napoca. Domenii de cercetare: intermedialitate și autoreflexivitate în arta filmului, teoria relațiilor dintre imagine și text, relația dintre film și celelalte arte, poetica filmului modern și postmodern. Volume de specialitate: Múzsák tükre. Az intermedialitás és az önreflexió poétikája a filmben(Oglinda muzelor. Poetica intermedialității și a reflexivității în film, 2003), Cinema and Intermediality. The Passion for the In-Between (2011), Reflexivitás a filmben/Reflexivity in Film (2013). Volume editate: Intermediality in Eastern European and Russian Cinema (în curs de apariție), The Cinema of Sensations (2015), Film in the Post-Media Age (2012), Words and Images on the Screen (2008).

Prof. univ. dr. PETHŐ Ágnes, Universitatea „Sapientia” din municipiul Cluj-Napoca

BEÁTA THOMKA, doctor al Academiei Maghiare de Științe, profesor al Universității din Pécs, Ungaria. Domenii de cercetare: teoria literaturii, naratologie, poetica speciilor, literatura maghiară contemporană, literatură comparată, științele culturii. Cărți de specialitate recente:Beszél egy hang. Elbeszélők, poétikák (Narează o voce. Naratori, poetici, 2001), Glosszárium (Glosar, 2003), Prózai archívum. Szövegközi műveletek (Arhivă de proză. Operații intertextuale, 2007), Déli témák. Kultúrák között (Teme sudice. Între culturi, 2009), Prózaformák. Elbeszélő művészet és interpretáció (Forme de proză. Artă narativă și interpretare, 2012), Regénytapasztalat. Korélmény, hovatartozás, nyelvváltás (Experiență a romanului. Experiență de epocă, apartenență, schimb de cod lingvistic, 2018). Coordonare volume: Az irodalom elméletei 1-5 (Teoriile literaturii 1-5), Narratívák 1-12 (Narative 1-12), Kritikai zsebkönyvtár 1-16. (Bibliotecă de critică 1-16.)

Prof. univ. dr. THOMKA Beáta, Universitatea din Pécs

Conferinţa se va desfăşura în cadrul unor secţiuni paralele, prelegerile putând fi susținute în limbile maghiară, română sau engleză. Timpul alocat unei prezentări este de 20 de minute, aceasta fiind urmată de dezbateri. Conferinţa oferă şi posibilitatea înregistrării în secţiunea virtuală.

În cazul în care tematica conferinţei v-a stârnit interesul, vă rugăm să completaţi formularul de înregistrare cu datele Dvs. şi abstractul de maximum 250 de cuvinte. În cazul înregistrării în limba română, vă rugăm să completați și spațiul alocat pentru rezumatul în limba engleză.

Așteptăm înregistrările Dumneavoastră până la data de 31 ianuarie 2019.

Confirmarea acceptării rezumatelor va fi anunţată până la data de 7 februarie 2019.

Lucrările prezentate în cadrul conferinţei, redactate în limbile maghiară şi română vor fi publicate în volume acreditate, iar cele în limba engleză în numerele tematice ale revistei Acta Universitatis Sapientiae, Philologica (revistă indexată în baze de date internaţionale: CEEOL, EBSCO, ELSEVIER’S SCOPUS, ERIH PLUS), în numerele din 2019. http://www.acta.sapientia.ro/acta-philo/philologica-main.htm

Taxa de participare – în cazul achitării între 10‒28 februarie 2019: 40 EUR.

Taxa de participare achitată la fața locului: 50 EUR.

Secția virtuală – taxa achitată între 10‒28 februarie: 30 EUR.

Masteranzii și doctoranzii beneficiază de o reducere de 40%, respectiv de 30%.

Vă așteptăm cu drag la Miercurea Ciuc!

Use Wufoo templates to make your own HTML forms.